Notice: Undefined index: default_timezone in /home/balcesti/public_html/maincore.php on line 73

Notice: date_default_timezone_set() [function.date-default-timezone-set]: Timezone ID '' is invalid in /home/balcesti/public_html/maincore.php on line 73
www.Balcesti.ro Cr?ciunul sau Na?terea Domnului
Posted by Bobby on December 21 2009 22:17:13

Cr?ciunul sau Na?terea Domnului (na?terea lui Iisus Hristos[1] / Isus Hristos / Isus Cristos) este o s?rb?toare cre?tin? celebrat? la 25 decembrie (?n calendarul gregorian) sau 6 ianuarie (?n calendarul iulian) ?n fiecare an. Ea face parte din cele 12 s?rb?tori domne?ti (praznice ?mp?r?te?ti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare s?rb?toare dup? cea de Pa?ti ?i de Rusalii. ?n anumite ??ri, unde cre?tinii sunt majoritari, Cr?ciunul e de asemenea s?rb?toare legal?, iar s?rb?toarea se prelunge?te ?n ziua urm?toare, 26 decembrie: a doua zi de Cr?ciun. De la debutul secolului al XX-lea, Cr?ciunul devine ?i o s?rb?toare laic?, celebrat? at?t de c?tre cre?tini c?t ?i de c?tre cei necre?tini, centrul de greutate al celebr?rii deplas?ndu-se de la participarea ?n biseric? la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Mo? Cr?ciun”.
Cei mai mul?i cercet?tori (Pericle Papahagi,[necesit? citare] Vasile P?rvan,[necesit? citare] Sextil Pu?cariu,[necesit? citare] Theodor Capidan,[necesit? citare] Nicolae Dr?ganu[necesit? citare]) consider? c? termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem. La romani prin calatio se ?n?elegea convocarea poporului de c?tre preo?ii p?g?ni ?n fiecare zi de ?nt?i a lunii pentru anun?area s?rb?torilor din luna respectiv?, ?i, prin extindere, s?rb?toarea ?n general, c?ci cea mai important? calatio era aceea de la 1 ianuarie. P?n? c?tre sf?r?itul secolului al IV-lea, na?terea lui Hristos se s?rb?torea odat? cu Boboteaza la 6 ianuarie, c?nd se obi?nuia s? se fac? anun?area s?rb?torilor de peste an (Pa?ti etc.). ?i cum celor de cur?nd cre?tina?i din Dacia ?i din sudul Dun?rii aceast? anun?are li se p?rea apropiat? de s?rb?toarea p?g?n? calatio, au denumit cu acest termen s?rb?toarea cre?tin? a na?terii lui Hristos. Datele la care se s?rb?tore?te Cr?ciunul sunt orientative, pentru c? nu se ?tie data exact? a na?terii lui Iisus.
Cei mai mul?i cercet?tori (Pericle Papahagi,[necesit? citare] Vasile P?rvan,[necesit? citare] Sextil Pu?cariu,[necesit? citare] Theodor Capidan,[necesit? citare] Nicolae Dr?ganu[necesit? citare]) consider? c? termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem. La romani prin calatio se ?n?elegea convocarea poporului de c?tre preo?ii p?g?ni ?n fiecare zi de ?nt?i a lunii pentru anun?area s?rb?torilor din luna respectiv?, ?i, prin extindere, s?rb?toarea ?n general, c?ci cea mai important? calatio era aceea de la 1 ianuarie. P?n? c?tre sf?r?itul secolului al IV-lea, na?terea lui Hristos se s?rb?torea odat? cu Boboteaza la 6 ianuarie, c?nd se obi?nuia s? se fac? anun?area s?rb?torilor de peste an (Pa?ti etc.). ?i cum celor de cur?nd cre?tina?i din Dacia ?i din sudul Dun?rii aceast? anun?are li se p?rea apropiat? de s?rb?toarea p?g?n? calatio, au denumit cu acest termen s?rb?toarea cre?tin? a na?terii lui Hristos. Datele la care se s?rb?tore?te Cr?ciunul sunt orientative, pentru c? nu se ?tie data exact? a na?terii lui Iisus.


Extended News

Istoria s?rb?torii
?
Tablou german de la jum?tatea secolului XV.

Cr?ciunul a ?nceput s? fie serbat de c?tre cre?tini pe 25 decembrie, dup? cel pu?in trei secole de la ?nceperea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume ?ncep?nd cu secolul al IV-lea ?n Vest ?i ?ncep?nd cu cel de-al V-lea secol ?n Est. Ini?ial, s?rb?toarea na?terii lui Hristos era ?inut? pe 6 ianuarie, istoricii ?tiind azi c? ea se celebra deja ?n 336 d. Chr., la Roma. [8] (?n Est, „Boboteaza”, serbat? la data de 6 ianuarie ?ncep?nd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci na?terea, botezul ?i primul miracol al lui Iisus, ?n timp ce gnosticii (sect? cre?tin? considerat? eretic? de c?tre cre?tinismul canonic) serbau aceea?i „Epifanie” ?n Egipt, ?nc? din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, c?nd, ?n viziunea lor, „Iisus s-a ar?tat ca Fiul lui Dumnezeu la botez” [9]). Sextus Julius Africanus, un cre?tin din secolul al III-lea, este primul care alege ?n 221 d. Chr. aceast? dat? pentru na?terea lui Iisus, care ?ns? nu va fi celebrat? ?nc? mult? vreme de c?tre ceilal?i cre?tini, care preferau 6 ianuarie. [10]

?n primele dou? secole cre?tine, a existat o puternic? opozi?ie la celebrarea zilelor de na?tere a martirilor ?i a lui Iisus. Numero?i P?rin?i ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul p?g?n de a celebra zile de na?tere, c?nd, de fapt, sfin?ii ?i martirii trebuiau, ?n viziunea lor, s? fie celebra?i la data matiriului lor, adic? la data „adev?ratei lor na?teri” din prespectiva bisericii[11]. Mul?i cre?tini ai primelor secole erau scandaliza?i ?i de veselia ?i festivismul celebr?rii, pe care ?l vedeau ca fiind o reminiscen?? a p?g?nismului, ?n special al Saturnaliilor romane[12].

Ei aveau dreptate s? afirme asta: plasarea s?rb?torii na?terii lui Iisus Hristos din momentul ?n care aceasta a ?nceput s? fie celebrat? de cre?tini, exact la finele lui decembrie sau ?nceputul lui ianuarie (adic? 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradi?iilor p?g?ne, c?ci Evanghelia nu d? nici un detaliu despre data na?terii lui Iisus.[10]

Din motive politice, a?a cum sugereaz? istoricul Edward Gibbon, ierarhia cre?tin? a considerat copierea s?rb?torilor ?i a riturilor p?g?ne ca fiind solu?ia r?sp?ndirii accelerate a cultului lor ?n mase, mase care pe atunci erau puternic ata?ate vechilor s?rb?tori ?i practici rituale p?g?ne[13].

Factorul pentru care primii cre?tini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al na?terii Fiului lui Dumnezeu a fost deci c? la aceste date, ?n lumea roman?, germanic? ?i oriental? se celebrau diverse date de na?tere ale zeilor p?g?ni[14]. Povestea unui zeu salvator n?scut din fecioar? pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nou?, cele mai multe culte p?g?ne ale vremii ador?nd c?te un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solsti?iului egiptean, era celebrat? rev?rsarea apelor Nilului ?i ?n „cultele misterelor” locale na?terea „eonului” din fecioar?[15]. Epifaniu, scriitor cre?tin, red? ?n lucrarea sa ritul celebr?rilor din 6 ianuarie ?i semnifica?ia acestuia la egipteni ?i la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba na?terea pruncului-zeu Dusares din fecioar?. Alt scriitor cre?tin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, ?n Grecia, se celebra tot atunci s?rb?toarea misterelor, c?nd ierofantul exclama la na?terea pruncului sacru: „Fecioara care era grea a conceput ?i a n?scut un fiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii s?rb?toreau na?terea zeului Dionis, zeul care ca ?i Iisus, transforma apa ?n vin.

O s?rb?toare popular? la Roma celebra pe 25 decembrie na?terea Soarelui ne?nvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al rena?terii soarelui ?i alung?rii iernii (ca ?i Saturnaliile). Odat? ce cre?tinii au abandonat celebrarea na?terii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie opt?nd pentru data de 25 decembrie, scriitorii cre?tini fac frecvente leg?turi ?ntre rena?terea soarelui ?i na?terea lui Hristos[10].

Triburile nord-europene (germanice) celebrau ?i ele, la aceea?i dat?, „Iule”, pentru a comemora „rena?terea soarelui d?t?tor de lumin? ?i c?ldur?”, de maniera ?n care ?i cre?tinii spuneau despre Isus, n?scut tot atunci, c? este „Lumina lumii”[16]. Reprezent?rile numismatice romane ale lui Sol invictus prezint? adesea un chip cu o coroan? de raze, a?a cum ?n primele reprezent?ri cre?tine Iisus avea ?i el o coroan? de spini. Astfel c?, ?n secolul al V-lea chiar, ?n vremea papei Papa Leon I cel Mare, erau cre?tini care afirmau c? serbeaz? nu at?t na?terea lui Hristos, c?t a zeului-soare, fapt care l-a determinat pe acest pap? s?-i mustre pe r?t?ci?i, ?ns? nu neg?nd cumva c? trebuie cinstit zeul-soare, ci doar c? nu trebuie cinstit mai mult dec?t Hristos (Sermo XXII) [17].

Unul dintre zeii cei mai populari la Roma, ?n perioada ridic?rii cre?tinismului, anume Mitra, avea ?i el ziua de na?tere serbat? pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al c?rui cult ?i rit era ?i foarte asem?n?tor cre?tinismului, a?a cum constata scriitorul cre?tin Iustin Martirul ?n Apologia sa prin secolul al II-lea, a?a cum va remarca mai t?rziu ?i Tertulian la debutul secolului al III-lea. (De praescritione haereticorum)[18]. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Sf?ntul Ciprian cartaginezul, clama extaziat: Oh, ce magic? lucrare a Providen?ei c? ziua ?n care Soarele s-a n?scut … Hristos ?i el se na?te! [19].

Cre?tinii secolului al III-lea credeau c? crea?ia lumii a avut loc la echinoc?iul de prim?var?, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua crea?ie prin „?ntruparea lui Hristos” (concep?ia), trebuia, ?n viziunea lor, s? aib? loc tot pe 25 martie, moment de la care num?r?ndu-se 9 luni (sarcina, gesta?ia) se ob?inea data de 25 decembrie[20].

S?rb?torile din jurul solsti?iului de iarn? au, dup? cum se vede, o origine precre?tin?. Ele sunt legate ?n mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc ?n acea perioad?.

Evenimentele astronomice, care ?n vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, sem?n?turi ?i m?surarea rezervelor de hran? pentru iarn? ?ntre recolte, ne permit s? ?n?elegem apari?ia diferitelor mitologii ?i tradi?ii culturale. ?n noaptea solsti?iului de iarn?, un observator aflat ?n emisfera nordic? poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion se aliniaz? cu cea mai str?lucitoare stea din est, Sirius, indic?nd punctul unde va r?s?ri soarele ?n diminea?a de dup? solsti?iul de iarn?. De la data solsti?iului de var?, soarele a descris un arc de cerc descresc?tor de-a lungul cerului sudic. La data solsti?iului de iarn?, soarele ??i opre?te cobor?rea pe cer iar durata de lumin? zilnic? atinge minimul pentru 3 zile, timp ?n care soarele nu ??i modific? pozi?ia pe orizont. Dup? acest moment soarele ??i ?ncepe ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor ?ncepe s? creasc?. Baz?ndu-se pe aceste fapte, multe culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a soarelui ?i a unei ?ntoarceri a luminii. Aceast? ?ntoarcere este s?rb?torit? din nou la data echinoc?iului de prim?var?, c?nd durata zilei o egaleaz? pe cea a nop?ii (dat? de care se leag? ?n cre?tinism s?rb?torirea Pa?telui).


Pomul de Cr?ciun

Obiceiul ?mpodobirii bradului de Cr?ciun ?si trage originile de la popoarele Germanice. Tradi?ia s-a r?sp?ndit ?n restul Europei ?i apoi ?n toata lumea dup? Primul R?zboi Mondial. ?ntre podoabele bradului bomboanele de pom, globurile ?i ghirlandele au devenit clasice.Iar in prezent bradul este ?mpodobit dupa moda.








Sursa: wikipedia.org