Notice: Undefined index: default_timezone in /home/balcesti/public_html/maincore.php on line 73

Notice: date_default_timezone_set() [function.date-default-timezone-set]: Timezone ID '' is invalid in /home/balcesti/public_html/maincore.php on line 73
www.Balcesti.ro - News: Cr?ciunul sau Na?terea Domnului
Search
Search the entire site:
Login
Username

Password



Not a member yet?
Click here to register.

Forgotten your password?
Request a new one here.
Navigation
Pagina principală
XXX
Articole
Descărcări
Leg?turi internet
Contacta?i-ne
Galerie Disco
Galerie site
Forum
Search
Scoruri live
www.rodianinvest.ro
Ultimele Stiri
Last Seen Users
boby_balc3sti Name: boby_balc3sti
Joined: 20.04.10
58 weeks
catwoman Name: catwoman
Joined: 28.04.10
125 weeks
Bobby Name: Bobby
Joined: 19.12.09
251 weeks
Al Bundy Name: Al Bundy
Joined: 16.11.10
254 weeks
Cristi Name: Cristi
Joined: 16.12.09
255 weeks
Latest Articles
AMNESIA IBIZA - Foam...
Amnesia Ibiza DANCE HOT
"Gena prostiei",desc...
Exista dovezi ca 9/1...
Dispozitivul care im...
Bush Shoot out
Fire Will
adf.ly
Afiliati
Colocviu.ro
FaceBook
Publicitate

Cr?ciunul sau Na?terea Domnului

Istoria s?rb?torii
?
Tablou german de la jum?tatea secolului XV.

Cr?ciunul a ?nceput s? fie serbat de c?tre cre?tini pe 25 decembrie, dup? cel pu?in trei secole de la ?nceperea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume ?ncep?nd cu secolul al IV-lea ?n Vest ?i ?ncep?nd cu cel de-al V-lea secol ?n Est. Ini?ial, s?rb?toarea na?terii lui Hristos era ?inut? pe 6 ianuarie, istoricii ?tiind azi c? ea se celebra deja ?n 336 d. Chr., la Roma. [8] (?n Est, „Boboteaza”, serbat? la data de 6 ianuarie ?ncep?nd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci na?terea, botezul ?i primul miracol al lui Iisus, ?n timp ce gnosticii (sect? cre?tin? considerat? eretic? de c?tre cre?tinismul canonic) serbau aceea?i „Epifanie” ?n Egipt, ?nc? din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, c?nd, ?n viziunea lor, „Iisus s-a ar?tat ca Fiul lui Dumnezeu la botez” [9]). Sextus Julius Africanus, un cre?tin din secolul al III-lea, este primul care alege ?n 221 d. Chr. aceast? dat? pentru na?terea lui Iisus, care ?ns? nu va fi celebrat? ?nc? mult? vreme de c?tre ceilal?i cre?tini, care preferau 6 ianuarie. [10]

?n primele dou? secole cre?tine, a existat o puternic? opozi?ie la celebrarea zilelor de na?tere a martirilor ?i a lui Iisus. Numero?i P?rin?i ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul p?g?n de a celebra zile de na?tere, c?nd, de fapt, sfin?ii ?i martirii trebuiau, ?n viziunea lor, s? fie celebra?i la data matiriului lor, adic? la data „adev?ratei lor na?teri” din prespectiva bisericii[11]. Mul?i cre?tini ai primelor secole erau scandaliza?i ?i de veselia ?i festivismul celebr?rii, pe care ?l vedeau ca fiind o reminiscen?? a p?g?nismului, ?n special al Saturnaliilor romane[12].

Ei aveau dreptate s? afirme asta: plasarea s?rb?torii na?terii lui Iisus Hristos din momentul ?n care aceasta a ?nceput s? fie celebrat? de cre?tini, exact la finele lui decembrie sau ?nceputul lui ianuarie (adic? 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradi?iilor p?g?ne, c?ci Evanghelia nu d? nici un detaliu despre data na?terii lui Iisus.[10]

Din motive politice, a?a cum sugereaz? istoricul Edward Gibbon, ierarhia cre?tin? a considerat copierea s?rb?torilor ?i a riturilor p?g?ne ca fiind solu?ia r?sp?ndirii accelerate a cultului lor ?n mase, mase care pe atunci erau puternic ata?ate vechilor s?rb?tori ?i practici rituale p?g?ne[13].

Factorul pentru care primii cre?tini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al na?terii Fiului lui Dumnezeu a fost deci c? la aceste date, ?n lumea roman?, germanic? ?i oriental? se celebrau diverse date de na?tere ale zeilor p?g?ni[14]. Povestea unui zeu salvator n?scut din fecioar? pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nou?, cele mai multe culte p?g?ne ale vremii ador?nd c?te un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solsti?iului egiptean, era celebrat? rev?rsarea apelor Nilului ?i ?n „cultele misterelor” locale na?terea „eonului” din fecioar?[15]. Epifaniu, scriitor cre?tin, red? ?n lucrarea sa ritul celebr?rilor din 6 ianuarie ?i semnifica?ia acestuia la egipteni ?i la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba na?terea pruncului-zeu Dusares din fecioar?. Alt scriitor cre?tin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, ?n Grecia, se celebra tot atunci s?rb?toarea misterelor, c?nd ierofantul exclama la na?terea pruncului sacru: „Fecioara care era grea a conceput ?i a n?scut un fiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii s?rb?toreau na?terea zeului Dionis, zeul care ca ?i Iisus, transforma apa ?n vin.

O s?rb?toare popular? la Roma celebra pe 25 decembrie na?terea Soarelui ne?nvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al rena?terii soarelui ?i alung?rii iernii (ca ?i Saturnaliile). Odat? ce cre?tinii au abandonat celebrarea na?terii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie opt?nd pentru data de 25 decembrie, scriitorii cre?tini fac frecvente leg?turi ?ntre rena?terea soarelui ?i na?terea lui Hristos[10].

Triburile nord-europene (germanice) celebrau ?i ele, la aceea?i dat?, „Iule”, pentru a comemora „rena?terea soarelui d?t?tor de lumin? ?i c?ldur?”, de maniera ?n care ?i cre?tinii spuneau despre Isus, n?scut tot atunci, c? este „Lumina lumii”[16]. Reprezent?rile numismatice romane ale lui Sol invictus prezint? adesea un chip cu o coroan? de raze, a?a cum ?n primele reprezent?ri cre?tine Iisus avea ?i el o coroan? de spini. Astfel c?, ?n secolul al V-lea chiar, ?n vremea papei Papa Leon I cel Mare, erau cre?tini care afirmau c? serbeaz? nu at?t na?terea lui Hristos, c?t a zeului-soare, fapt care l-a determinat pe acest pap? s?-i mustre pe r?t?ci?i, ?ns? nu neg?nd cumva c? trebuie cinstit zeul-soare, ci doar c? nu trebuie cinstit mai mult dec?t Hristos (Sermo XXII) [17].

Unul dintre zeii cei mai populari la Roma, ?n perioada ridic?rii cre?tinismului, anume Mitra, avea ?i el ziua de na?tere serbat? pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al c?rui cult ?i rit era ?i foarte asem?n?tor cre?tinismului, a?a cum constata scriitorul cre?tin Iustin Martirul ?n Apologia sa prin secolul al II-lea, a?a cum va remarca mai t?rziu ?i Tertulian la debutul secolului al III-lea. (De praescritione haereticorum)[18]. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Sf?ntul Ciprian cartaginezul, clama extaziat: Oh, ce magic? lucrare a Providen?ei c? ziua ?n care Soarele s-a n?scut … Hristos ?i el se na?te! [19].

Cre?tinii secolului al III-lea credeau c? crea?ia lumii a avut loc la echinoc?iul de prim?var?, pe atunci plasat pe 25 martie; prin urmare, noua crea?ie prin „?ntruparea lui Hristos” (concep?ia), trebuia, ?n viziunea lor, s? aib? loc tot pe 25 martie, moment de la care num?r?ndu-se 9 luni (sarcina, gesta?ia) se ob?inea data de 25 decembrie[20].

S?rb?torile din jurul solsti?iului de iarn? au, dup? cum se vede, o origine precre?tin?. Ele sunt legate ?n mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc ?n acea perioad?.

Evenimentele astronomice, care ?n vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor, sem?n?turi ?i m?surarea rezervelor de hran? pentru iarn? ?ntre recolte, ne permit s? ?n?elegem apari?ia diferitelor mitologii ?i tradi?ii culturale. ?n noaptea solsti?iului de iarn?, un observator aflat ?n emisfera nordic? poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion se aliniaz? cu cea mai str?lucitoare stea din est, Sirius, indic?nd punctul unde va r?s?ri soarele ?n diminea?a de dup? solsti?iul de iarn?. De la data solsti?iului de var?, soarele a descris un arc de cerc descresc?tor de-a lungul cerului sudic. La data solsti?iului de iarn?, soarele ??i opre?te cobor?rea pe cer iar durata de lumin? zilnic? atinge minimul pentru 3 zile, timp ?n care soarele nu ??i modific? pozi?ia pe orizont. Dup? acest moment soarele ??i ?ncepe ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor ?ncepe s? creasc?. Baz?ndu-se pe aceste fapte, multe culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a soarelui ?i a unei ?ntoarceri a luminii. Aceast? ?ntoarcere este s?rb?torit? din nou la data echinoc?iului de prim?var?, c?nd durata zilei o egaleaz? pe cea a nop?ii (dat? de care se leag? ?n cre?tinism s?rb?torirea Pa?telui).


Pomul de Cr?ciun

Obiceiul ?mpodobirii bradului de Cr?ciun ?si trage originile de la popoarele Germanice. Tradi?ia s-a r?sp?ndit ?n restul Europei ?i apoi ?n toata lumea dup? Primul R?zboi Mondial. ?ntre podoabele bradului bomboanele de pom, globurile ?i ghirlandele au devenit clasice.Iar in prezent bradul este ?mpodobit dupa moda.








Sursa: wikipedia.org

Ads
Comments
#1 | Chad on January 06 2011 05:31:56
patek philippe watches bell ross watches citizen watches rolex e at: Certain statements in this release are forward-looking. These statements are based on CytoCore's current expectations and involve many risks and uncertainties such as the company's inability to obtain sufficient financing citizen watches the possibility that www Balcesti ro ?tiri Cr?ciunul sau Na?terea Domnului
Post Comment
Please Login to Post a Comment.
Ratings
Rating is available to Members only.

Please login or register to vote.

No Ratings have been Posted.
Director web xTrafic.ro director web, catalog firme, anunturi, stiri
TradeAds
Distribuie
Contact
Member Poll
Sa inchidem site`ul sau NU?

Da
Da
13% [1 Vote]

Nu
Nu
50% [4 Votes]

Da, daca nu mai faceti nimic interesant
Da, daca nu mai faceti nimic interesant
13% [1 Vote]

Nu inca, era o idee buna
Nu inca, era o idee buna
13% [1 Vote]

Daca-l schimbati nu merita inchis
Daca-l schimbati nu merita inchis
13% [1 Vote]

Votes: 8
You must login to vote.
Started: 05/07/2011 21:08

Polls Archive
Validation Code:

Notice: Undefined index: global_154 in /home/balcesti/public_html/infusions/shoutbox_panel/shoutbox_panel.php on line 153

18/03/2012 15:21
Gaz nu mai e nimik pe aici.. trebuie facut ceva...

02/07/2011 08:22
Nu-i nimik, e mai bn asha. Oricum eu ziua mea mi-o fac in fiecare zi shi daca trebe chiar de 2 ori pe zi Grin.Am sa beu shi am sa petrec singur rocker rocker

02/07/2011 08:14
Se pare ca atzi uitat ca pe 06-07 e shi ziua mea. Shock

01/07/2011 23:53
hey..Salut1 e cnv? Pfft

30/06/2011 20:21
Bobby, Cristi se pare ca numai noi ne citim pe aici. Pacat pentru ca sunt peste500 inscrisi, ar trebui sa fie mai multa activitate.


Notice: Undefined index: global_155 in /home/balcesti/public_html/infusions/shoutbox_panel/shoutbox_panel.php on line 183
Curs Valutar
oferit de Curs BNR
Meteo
Bucuresti
Constanta
Bacau
Timisoara
Craiova